Nicio dietă e noua dietă de Crăciun
Acasa » Nicio dietă e noua dietă de Crăciun

Nicio dietă e noua dietă de Crăciun

Autoare: Zeineb Dakhel

E sâmbătă dimineața, ne-am băut cafeaua și ne-am strâns pe Zoom. Suntem opt tipe și facem primul focus grup în care vrem să explorăm relația cu corpul. Eu și Andra am pregătit niște întrebări și suntem emoționate. Căldura, deschiderea și umorul fetelor mă ajută să mă simt rapid în siguranță. Începem să povestim despre cele mai vechi amintiri pe care le avem legat de corpurile noastre și în ce feluri ne-au impactat raportarea la ele. Cu fiecare minut care trece sunt din ce în ce mai curioasă să le ascult. Timpul se scurge și Andra le întreabă pe fete care sunt mesajele pe care le-au primit de-a lungul vieții despre cum ar trebui să fie corpul lor. Discutăm despre imperfecțiuni și în ce măsură încercăm să le acoperim cu haine sau cu machiaj și despre greutate – care este greutatea ideală și ce se întâmplă dacă o depășim.

Magda începe să ne povestească despre primul său an de facultate în care a luat 10 kilograme fără să își dea seama. Pe vremea aceea, spune ea, nu avea cântar. Magda s-a întors acasă, iar tatăl său i-a spus că e cam grasă pentru o femeie, mai ales pentru o femeie viitoare doctoriță. Magda s-a gândit că și el e gras, dar mesajul primit era că  „Bărbatul trebuie să fie un pic mai frumos decât dracul”. Femeia, în schimb, spune Magda, trebuie să fie în mega standard: slabă, cochetă, minunată. Nu se acceptă prea multe variații de la ce e considerat a fi bine.

Povestea Magdei răsună  familiar în urechile multora dintre fetele de la focus pentru că nu de puține ori reuniunile de familie ajung să fie contexte de critică la adresa aspectului fizic.

Sărbătorile sunt perioade foarte dificile în ceea ce privește relația cu corpul și mâncarea. Internetul ne bombardează cu sfaturi și articole despre diete și despre cum să rezistăm tentației de a da năvală în bunătățile de sărbători astfel încât să nu creștem în greutate. Sălile de fitness ne spamează cu abdomene pline de pătrățele și cu reduceri la abonamente, vrând să se asigure că imediat după Crăciun sărim direct pe banda de alergat să ne spălăm păcatele și caloriile consumate în plus.

Ajută aceste lucruri? Cel mai probabil nu.

Ceea ce știm cu certitudine este că rușinea, vinovăția și critica ne ridică nivelul de hormoni de stres și astfel crește riscul de a ne implica în comportamente de mâncat compulsiv. Și atunci tot acest shaming făcut cu sau fără cele mai bune intenții, pare să aibă tocmai efectul contrar.

Cum putem face față acestei perioade dificile și cum ne putem menține o relație sănătoasă cu mâncarea pe măsură ce traversăm sărbătorile de iarnă?

Am scris mai jos despre mâncatul intuitiv pentru că am încredere că este o alternativă sănătoasă și cu efecte pe termen lung. Mâncatul intuitiv este un concept dezvoltat de Evelyn Tribole și Elyse Resch în anul 1995 care pleacă de la constatarea că dietele nu  au rezultate favorbile pe termen lung în majoritatea cazurilor. Mâncatul intuitiv presupune să fim acordați la semnalele interne de foame și sațietate, să le ascultăm și să răspundem adecvat. Presupune să mâncăm ce simțim nevoia fără să ne angajăm în sentimente de vinovăție și regret. Este, într-adevăr, foarte greu să avem o astfel de atitudine față de mâncare într-o societate în care la fiecare pas suntem bombardați cu sfaturi despre diete și pierdere ponderală și cu imagini ilustrând standarde imposibile de frumusețe.

Evelyn Tribone și Elyse Resch descriu în cartea lor, Intuitive Eating, principiile care ghidează acest stil de a mânca:

01. Renunțarea la mentalitatea caracteristică dietelor

Mann și colaboratorii arată, într-un review pe 31 de studii pe termen lung despre diete, că majoritatea dietelor eșuează pe termen lung. Se pare că dietele sunt de fapt un predictor pentru creștere ponderală – până la două treimi dintre participanți au luat în greutate mai mult decât pierduseră inițial. Corpul nostru experimentează orice perioada de restricție alimentară, chiar dacă este o dietă, ca pe o perioadă de foamete. Acest lucru îl determină să ia măsuri de supraviețuire – metabolismul încetinește și poftele cresc în special pentru alimente cu conținut caloric mare.

02. Onorează-ți foamea

Al doilea principiu ne învață să fim atenți la semnalele de foame pe care le transmite corpul (sunete în stomac, energie scăzută, iritabilitate etc.)  E nevoie să învățăm să ne ascultăm corpul și să îi oferim energia de care are nevoie pentru a funcționa. Dacă ignorăm aceste semnale sunt șanse să ajungem într-un punct de foame excesivă, iar impulsul va fi să mâncăm peste măsură.

03. Fă pace cu mâncarea

Principiul trei ne încurajează să ne dăm voie să mâncăm. Atunci când ne impunem să nu mâncăm deloc un anume aliment această restricție poate declanșa sentimente intense de deprivare care la rândul lor, foarte posibil, vor declanșa episoade de mâncat compulsiv și vinovăție.

04. Evită să gândești în termeni de „bun” sau „rău” despre alimente

Nu ești „bun” dacă ai mâncat sub 1500 de calorii și „rău” dacă ai mâncat acea bucată de tort cu ciocolată. Mâncatul intuitiv ne încurajează să avem un stil alimentar echilibrat, dar nu unul perfect. Regulile stricte, comentariile negative, critica și învinovățirile nu ne ajută să construim o relație sănătoasă cu mâncarea. Avem nevoie să le înlocuim pe cât posibil cu mesaje pline de înțelegere și autocompasiune.

05. Oprește-te când te-ai săturat

Ascultă semnalele corpului care îți transmit că te-ai săturat. Observă semnele care îți spun că ai mâncat atât cât să te simți confortabil, nu plin. Eventual fă o mică pauză în mijlocul mesei și observă cât de sătul ești. E ușor să respectăm semnele de sațietate ale corpului atunci când știm că nu ne impunem restricții severe și că ne dăm voie să mâncăm din nou oricând apare iar senzația de foame. Dacă însă avem niște reguli stricte după care mâncăm va fi greu să ne oprim atunci când apare sațietatea pentru că știm că nu vom mai avea acces la o altă masă atunci când ni se face foame, ci atunci când spune orarul.

06. Descoperă plăcerea mâncatului

În goana noastră după silueta perfectă, adesea uităm un aspect foarte important al alimentației – plăcerea. Suntem construiți să secretăm dopamină atunci când mâncăm – cum altfel ar fi găsit strămoșii noștri motivația să alerge câteva zile prin sălbăticie pentru a găsi hrana? Recompensa era pe măsură. Experiența mâncatului poate și ar trebui să fie una care să aducă satisfacție și plăcere. Dacă ne dăm voie să avem acest tip de experiențe în relație cu mesele, vom descoperi că e nevoie de mai puțină mâncare să ne săturăm.

07. Gestionează-ți emoțiile fără să te folosești de mâncare

Avem nevoie să găsim modalități de a ne gestiona emoțiile dificile fără să apelăm la mâncare. Pe termen scurt mâncarea ne poate distrage atenția de la tristețe, furie sau plictiseală, dar mâncarea nu va rezolva problema care ne-a făcut să ne simțim așa. Consecința pe termen lung va fi o stare și mai neplăcută pentru că va trebui să ne confruntăm și cu sursa emoției și cu disconfortul de a fi mâncat prea mult.

08. Respectă-ți corpul

Acceptă-ți genetica. Așa cum o persoană care poartă mărimea 40 la pantofi nu va încerca să își micșoreze picioarele astfel încât să intre în pantofi de mărimea 36, la fel de nerealist poate fi să avem astfel de așteptări de la forma și dimensiunea corpului nostru. Cu cât venim cu mai multe comentarii negative la adresa lui, cu atât crește riscul să ne simțim inconfortabil și devine cu atât mai probabil să apelăm la mâncare pentru a ne simți mai bine.

09. Schimbă modul în care faci sport

Încearcă să îți muți atenția de pe numărul de calorii pe care le arzi, pe felul în care te simți – cum îi este corpului tău? E plăcut? Te simți energizat? Dacă găsești un tip de activitate fizică care să îți facă plăcere și să fie potrivit pentru corpul tău sunt șanse mai mari să devină o rutină.

10. Fă alegeri alimentare cu grijă și atenție

Alege mâncăruri care să-ți onoreze sănătatea și corpul și care îți aduc și plăcere. Amintește-ți că nu ai nevoie de regimul perfect ca să fii sănătos. Nu vei provoca un dezechilibru în corp de la o prăjitură în plus. Contează mai mult ce și cum mânânci pe termen lung.

Anul 2020 a fost presărat de imprevizibil și anxietate. Acum că tragem linie la finalul acestui capitol vă invit să ne gândim ce ar aduce un plus de autocompasiune în relația cu noi înșine și cu ceilalți. Și poate un prim gest ar fi ca la masa de Crăciun să discutăm mai puțin despre mâncare ca fiind bună sau rea și să nu mai comentăm despre modificările de greutate pe care le-am parcurs, ci mai mult despre ce am mai făcut și cum ne-am simțit – cu profunzime, curiozitate și blândețe.

DistribuieFacebookX